Despre inconsistenta in scris. Scurta trecere in revista.

In zilele din urma, am asistat, atat cat am putut, la o disputa.
Se aparent infruntau, fara a se avea in fata unul pe celalalt si fara a se desemna explicit drept adversari (decat, poate, unidirectional) Andrei Plesu si realizatorul TV Mircea Badea.
In ce ma priveste, nu sunt o admiratoare neconditionata a niciunuia dintre ei.
Pretuiesc anvergura culturala, umorul, ironia fina si chiar si “joie de vivre”-ul contagios al lui Andrei Plesu imi este, de cele mai multe ori, pe plac. Ma ingrijoreaza, insa, si privesc cu oleaca de suspiciune desele luari de pozitie primejdios-partinitoare, zglobia argumentatie cu care se distanteaza de erorile unor guvernari din care a facut, malheureusement!, parte, apetitul oleaca prea marcat pentru auto-justificare si toata aceasta consimtita, parca, voluptate, descoperita tarziu, a dialogului cu oricine, care face, in chip regretabil, din Domnul Plesu, partener neasteptat de sueta cu diverse personaje pe care si le alege (mai inspirat sau mai putin inspirat, dupa caz!) drept subiecti ai editorialelor din Dilema Veche ori din Adevarul.


Mai zilele trecute, mi-a fost dat sa citesc cu oarecare ingrijorare, pe unul dintre forumurile Adevarului, cum un comentator il numea pe Andrei Plesu un fel de filozof – manelist, supra-expus si supra-solicitat…ceva in acest sens..
Cat despre realizatorul TV Mircea Badea, situatia-i inca si mai trista de atat!…Un tanar inzestrat cu premizele unui intelect ce poate promite (mai mult destept decat inteligent – dar asta-i o constatare tarzie!), inregimentat voluntar (desi o neaga mereu cu vehementa) intr-un proiect de trust media agresiv si mult prea impudic asumat partinitor, se erijeaza intr-un judecator al societatii romanesti in ansamblul ei, uzand de scutul unui “obiectivism” ieftin si cumva infantil: ataca tot, in aparenta nu-i scapa nimic, de la Basescu la Geoana si Ponta, de la clanurile de interlopi Ghenosu si Butoane pana la directori de editura si intamplator filozofi, de la Daniela Crudu la Angelina Jolie…totul-totul incape in ranita cu comentarii a tanarului jurnalist-combatant!
Limbajul alterneaza sprintar: suntem cand in fata unui realizator care ruleaza cuvintele, spre-a inchega din ele fraze de comentariu politic, economic, financiar ori social facute pe intelesul tuturor (iar uneori aceasta ipostaza ii izbuteste, asa incat ar putea, la rigoare, obtine uneori chiar nota de trecere!), cand in fata unui bucurestean periferic sadea, mitic autentic, ca la carte, monser!, pentru care sudalma, blestemul ori scato-referirile, facute cu scato-pricepere si scato-voluptate par unice rezolvari satisfacatoare pentru iesirea din situatii polemice de impas. Umorul devine atunci un loc comun, uzat, iar intre Capatos, Stoian ori Bendeac si Mircea Badea nu se mai insinueaza decat un perete subtire de…ceva, poate de carton presat, parte dintr-un decor ieftin, de televiziune facuta cu resurse modeste, de catre jurnalisti si mai modesti, pentru un public sarac, umil si vai de mama lui!
Intre recent devenit (prea) euforicul si comunicativul Andrei Plesu si dintotdeauna (prea) incrancenat – guralivul Mircea Badea ce sa alegi? Ce ati alege?
Eu una, desi nu suntem la scoala, si deci nu-i musai s-avem numaidecat o incheiere si o morala, il aleg cu ochii inchisi pe Andrei Plesu! Macar in aerul necontaminat de spiritul sudalmei ieftine poti respira mai in voie…macar nu-i musai sa te gandesti ca ti-ar putea tranti unul cu o piatra in cap, pe motiv ca nu-i place mutra ta…macar cu Plesu poti rade sanatos, curat, adevarat si cu pofta (desi menirea lui nu-i una de stand-up comediant, asa cum opina iarasi cineva pe unul dintre forumurile Dilemei!)
Las spre analiza comparata doua texte, fiecare savuros in felul lui:

http://www.dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/o-sminteala

si
http://www.mircea-badea.ro/blog/  (textul selectat aci ar da tocmai binisor intr-o revista de satira si umor! Stand-up comediantul nostru de fiecare seara – caci Mircea Badea e si el unul dintre ei – practica insa, in chip regretabil, acelasi gen obosit de umor, pe care l-am sperat defunct din epoca Vacantei Mari incoace)
In panoplia mea de personaje, acestea-s doar doua, alese cumva la intamplare: filozoful(prea)guraliv si guralivul(prea)filozof. Intre cele doua, la fel ca ele, e-o lume intreaga captiva intr-o cutie de sticla: papusi defecte, marionete trase de niste sfori. Fermentul launtric imi dicteaza sa optez pentru papusa care, macar, palida consolare!, se trage singura de sfori. Mircea Badea e un afis.

Advertisements

One thought on “Despre inconsistenta in scris. Scurta trecere in revista.

  1. Pingback: Despre suferintele criticilor de arta sau despre cum se poate scrie un articol la comanda…:-) | ioana75

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s